SECŢIA PENTRU COPII ŞI TINERET

A
BIBLIOTECII JUDEŢENE ,,GHEORGHE ŞINCAI'' ORADEA

Bun venit!

Dragii noştri cititori,

Dorim să împărtăşim cu voi lucruri cât mai bune, experienţe noi şi plăcute. Încercăm să vă oferim informaţii pe care nu le găsiţi în altă parte şi care vă privesc în mod direct. Credem că o să vă placă şi vă încurajăm să luaţi legătura cu noi.

Informaţii zilnice

Pentru a efectua prelungiri ale termenelor de împrumut pentru carte, formaţi numărul de telefon 0359 800363, interior 119 sau scrieţi-ne un e-mail la adresa sectiatineret_prelungiri_somatii@yahoo.com

miercuri, 18 aprilie 2018

Meșteșugașul, ediția a VIII-a 2018

Secţia pentru copii şi tineret a Bibliotecii Judeţene ,,Gheorghe Șincai'' Oradea, în parteneriat cu Asociaţia Kids Heaven Performance din Iaşi organizează ediţia a VIII-a a revistei concurs naţional ,,Meșteșugașul’’, inclus în CAE/2012 la poziția 72, pentru preșcolari și elevi (clasele I-VIII).
Concursul are scopul de a dezvolta simțul artistic, estetic, creativ al copiilor, precum și dezvoltarea calităților umane. Se desfăşoară sub conceptul ,,Participă şi ajută’’, urmărind implicarea în acţiuni caritabile de adunare de fonduri necesare cadourilor de 1 Iunie pentru copiii nevoiaşi.
Participanţii au de modelat un obiect ce poate fi oferit unui prieten drag, pasta de modelat va fi pusă la dispoziţie de organizatori în săptămâna anterioară concursului. Lucrările se pot realiza acasă, în clasă sau la bibliotecă. Premierea va avea loc la Biblioteca Județeană ,,Gheorghe Șincai'' Oradea, în data de  31 mai 2018, ora 10, în holul expozițional al bibliotecii.
Într-o atmosferă de sărbătoare, toți copiii vor primi diplome, premii, cadrele didactice implicate, diplome și adeverințe.
Înscrierile se realizează la Secția pentru copii a bibliotecii, din 20 aprilie până în 11 mai 2018.   Asociația se obligă ca o parte din prețul revistei să fie donată în scop caritabil pentru copiii nevoiași.  

Vă așteptăm cu mult drag!
Pentru mai multe informații scrieți la adresa de

marți, 17 aprilie 2018

Ziua Internțională a Planetei Pământ





Acest eveniment important ,,Ziua Internațională a Planetei Pământ''a fost fondată în SUA pe 22 aprilie 1970 de către senatorul Gaylord Nelson, când a avut loc una dintre primele manifestări ecologiste, la care au participat milioane de oameni, iar în 1990 a devenit o zi sărbătorită la nivel internațional, de către 141 de națiuni. Prin urmare, în 2009, ONU a desemnat ziua de 22 aprilie ,,Ziua Internațională a mamei Terra’’. Este un moment important în care noi, copiii și chiar adulții ne amintim unde trăim, ne apropiem de natură și încercăm să-i fim recunoscători. De asemenea, Ziua Internațională a Planetei Pământ, reprezintă lupta pe care o ducem zi de zi împotriva poluării și problemelor climaterice. Așadar, noi oamenii trebuie să știm să protejăm Pământul, întrucât este singura planetă despre care se știe că are viață. Pentru a supraviețui, organismele vii au nevoie de cantități potrivite de lumină și căldură de la Soare, precum și de hrană, apă și oxigen, realizate prin procese care au durat multe milioane de ani. Oamenii de știință măsoară trecutul îndepărtat al Pământului în timp geologic vechi.
Totodată, se știe că aproximativ 71% din suprafața Pământului este acoperită de ape sărate care se constituie în cinci oceane vaste și mai multe mări. Oceanele sunt foarte importante pentru viața pe Pământ și găzduiesc un mare număr de organisme vii. Oceanele influențează vremea și clima. Apele oceanelor și mărilor absorb căldura Soarelui, mai ales la tropice, iar apoi o răspândesc pe suprafața Pământului, sub formă de curenți.
Legat de vreme, putem spune cu certitudine că și aceasta are o influență deosebit de mare asupra Pământului și a locuitorilor acestuia. Astfel, vedem cum vremea se schimbă de-a lungul anului, aceste schimbări purtând numele de anotimpuri și există pentru că Pământul este înclinat în raport cu Soarele. În ianuarie, la începutul fiecărei rotații, emisfera sudică este înclinată spre Soare și, astfel, temperaturile cresc. În iunie însă, emisfera nordică este înclinată spre Soare, astfel că, acum, aici cresc temperaturile și în sud scad. Primăvara și toamna, emisferele sunt în aceeași măsură înclinate către Soare. Și clima are o influență asupra Pământului. Un tip de climă poate afecta o suprafață întinsă sau una restrânsă, locală, situație în care se numește microclimat. Un lucru este cert, și anume că, orașele tind să fie mai calde decât zonele care le înconjoară, pentru că cimentul absoarbe mai multă căldură decât vegetația. Solul orașelor tinde, de asemenea, să fie mai uscat, pentru că șoselele și pavajul nu permit apei să intre în solul de desubt. Mai mult ca oricând, omul a modificat mediul înconjurător în funcție de nevoile sale. Încă din vremurile străvechi, viața locuitorilor pe Pământ a fost influențată de caracteristicile mediului înconjurător. Prin urmare, ei au căutat zone protejate de pericole, în care să găsească apă și hrană. De multe ori se-ntâmplă, pentru a-și procura cele necesare traiului, oamenii ajung să defrișeze păduri întregi, ceea ce reprezintă un pericol imens pentru planeta noastră.
Oamenii folosesc totodată și diferite resurse naturale, cum ar fi: pietrele prețioase, care le folosesc în comercializare, metale folosite pentru construcții, diferiți combustibili care provin din pământ. Prin urmare, tragem concluzia, potrivit căreia, cândva, în viitor nu vor maui fi destule resurse de energie epuizabilă care să satisfacă nevoile populației. Refolosirea și reciclarea, metalelor și folosirea surselor combustibil inepuizabile, oriunde este posibil, sunt cele mai bune căi de a menține resursele Pământului cât mai mult timp posibil.
Astfel, în școli, grădinițe și alte instituții de cultură se organizează diferite proiecte și se aduc la cunoștință, luarea următoarelor măsuri pentru a proteja planeta Pământ:
1. să nu arunce deșeurile oriunde;
2. să nu tăiem flori, copaci, întrucât ele reprezintă o importantă sursă de oxigen;
3. să nu poluăm apa și aerul atât de indispensabile vieții;
4. să reciclăm tot ce folosim;
5. să nu împușcăm animale protejate prin lege;
6. să nu folosim lumina pe timpul zilei și nopții decât atât cât este necesar;
7. să păstrăm curățenia în jurul nostru;
8. să folosim ca mijloc de transport bicicleta, în locul autoturismelor, motocicletelor și a altor mijloace care poluează aerul

miercuri, 4 aprilie 2018

Ziua Internațională a Cărții pentru Copii

Ca în fiecare an, pe 2 aprilie s-a sărbătorit ,,Ziua Internațională a Cărții pentru Copii'', fapt pentru care ieri, în data de 3 aprilie, 2018, în cadrul proiectului educațional național ,,Prietenie ...pe o ... sfoară'', s-a organizat în Ludoteca secției o activitate la care au participat copii de la Grădinița ,,Joyful Learning'', însoțiți de d-nele educatoare Kinga Bakos, Dringău Maria, Vera Dubovan, Petru Loredana, Tonca Emanuela, Petruț Abigaela-Ioana, activitate în cadrul căreia copiilor prezenți li s-a citit o poveste a Fraților Grimm ,,Hansel și Gretel'' pentru stimularea dorinței de lectură a copiilor. La finalul activității, ei au primit fișe de lucru reprezentând imagini din povestea citită. Desenele aferente poveștii citite vor fi expuse în secție pe o sfoară. 
Iată și câteva imagini surprinse în timpul activității: 

      








luni, 2 aprilie 2018

Paștele- semnificație și obiceiuri


Paștele este cea mai veche și importantă sărbătoare creștină, care a adus omenirii speranța mântuirii și-a vieții veșnice. Scopul acestei sărbători creștine este amintirea vie a patimii, a morții și a Învierii lui Isus Hristos. După intrarea solemnă în Ierusalim, Isus Mântuitorul a fost judecat și răstignit, murind pe cruce și înviind a treia zi după scripturi. La Cina cea de Taină, în noaptea când a fost trădat de unul dintre apostolii săi, Iuda Iscarioteanul, înainte de a fi prins și arestat, Isus a instituit sărbătoarea Paștelui. 

Paștele este însoțit de anumite obicei populare și cuprinde câteva credințe legate de ciclul anotimpurilor și a treburilor gospodărești. 
În Vinerea Mare se obișnuiește să fie duse flori la biserică pentru Isus, iar în timpul desfășurării slujbei se trece de trei ori pe sub masă, acest gest simbolizând poticnirile lui Isus când și-a dus crucea. Tot în această zi, numită și Vinerea Seacă se obișnuiește să se țină post negru. 
Apoi, în Sâmbăta Mare se pregătește pasca și cozonacul ce se duc la biserică pentru a fi sfințite în noaptea de Înviere. Pasca este o prăjitură specifică Paștelui, de formă rotundă, cu o cruce în mijloc și aluat împletit pe margini, umplută cu brânză de vaci. Despre originea pascăi există o legendă care spune că, în timp ce Isus predica împreună cu apostolii, acesta a fost găzduit de un om foarte generos care, la plecare, i-a pus în traistă, pâine pentru drum. Apostolii l-au întrebat pe Isus când va fi Paștele, iar el le-a răspuns că atunci când vor găsi pâine în traistă. Așa s-a și întâmplat, au găsit pâine în traistă, precum le-a spus și Mântuitorul. De atunci e și obiceiul să se coacă pască de Paști. 
Totodată, seara, toată lumea merge la biserică pentru a asista la slujba de Învierea Domnului, pentru a lua lumină, pentru a lua tradiționalele Sfinte Paști, precum și flori sfințite, dintre cele care au fost duse în Vinerea Mare la biserică. În după amiaza zilei de sâmbătă se încheie postul de 40 de zile și clopotele încep să bată din nou. 
În Duminica Învierii este obiceiul să fie luate haine noi ca semn de înnoire a trupului și a sufletului. 
În noaptea de Înviere, cei ce merg la biserică au câte o lumânare pe care o vor aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. De asemenea, se spune că în această noapte sfântă, porțile raiului rămân deschise, iar sufletele celor morți ajung în rai. 
Împreună cu duminica, Paștele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică. Această sărbătoare creștină, Paștele corespunde celor 40 de zile de post aspru, apoi o altă săptămână, a șaptea a patimilor. Numărul 40 este pomenit în Vechiul Testament de mai multe ori. Principalele evenimente ce implică acest număr ar fi cele 40 de zile ale potopului, cele 40 de zile petrecute de Moise pe muntele Sinai, cele 40 de zile în care iscoadele evreilor au cercetat pământul Canaanului în care au intrat, cele 40 de zile parcurse de Sfântul Prooroc Ilie pentru a ajunge la muntele Hore, cele 40 de zile pe care Dumnezeu le pune înaintea poporului din Ninive, pentru a se pocăi. În Noul Testament există anumite pasaje unde se amintește de cele 40 de zile petrecute de Mântuitor în pustiul Carantanie, cele 40 de zile de la Înviere și până la Înălțare, timp în care Isus le dă apostolilor ultimele învățături. 
Sărbătoarea Învierii Domnului Isus Hristos este cea mai mărită, îmbucurătoare și solemnă dintre sărbătorile anului. Prin urmare, Duminica Învierii ne amintește de trecerea noastră de la întuneric la lumină și de la moarte la viață. Moartea lui Isus sau ,,Paștele Crucii'' era o zi de întristare, fiind sărbătorită cu post prelungit până în ziua Învierii. Învierea Domnului sau ,,Paștele Învierii'' era o zi a bucuriei și se sărbătorea, prin agape și cine. 
O parte din creștinii din Galia sărbătorea Paștele pe data de 25 martie, chiar 27 martie. Lumina sfântă a Învierii de la Mormântul Sfânt din Ierusalim se aprinde doar la Paștele ortodox. 
Astfel, Învierea din morți a lui Isus Hristos este semnul biruinței sale, iar comemorarea acestei Învieri rămâne de milenii una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății.