SECŢIA PENTRU COPII ŞI TINERET

A
BIBLIOTECII JUDEŢENE ,,GHEORGHE ŞINCAI'' ORADEA

Bun venit!

Dragii noştri cititori,

Dorim să împărtăşim cu voi lucruri cât mai bune, experienţe noi şi plăcute. Încercăm să vă oferim informaţii pe care nu le găsiţi în altă parte şi care vă privesc în mod direct. Credem că o să vă placă şi vă încurajăm să luaţi legătura cu noi.

Informaţii zilnice

Pentru a efectua prelungiri ale termenelor de împrumut pentru carte, formaţi numărul de telefon 0359 800363, interior 119 sau scrieţi-ne un e-mail la adresa sectiatineret_prelungiri_somatii@yahoo.com

luni, 10 aprilie 2017

Paște - semnificații, obiceiuri, tradiții, superstiții

Paștele reprezintă, alături de sărbătoarea Nașterii Domnului, Crăciunul, una dintre cele mai importante sărbători creștine, plină de tradiții și semnificații străvechi ce s-au păstrat de-a lungul timpului. Această mare sărbătoare aduce cu ea speranța mântuirii oamenilor și a vieții veșnice, prin sacrificiul suprem al lui Iisus Hristos. Astfel, în tradiția ortodoxă, începutul sărbătorii este marcat odată cu postul de 7 săptămâni. O semnificație foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Tot în această zi sfântă de Joi, femeile încep să pregătească pasca și să vopsească ouăle. 
Potrivit tradiției, la miezul nopții, între zilele de sâmbătă și duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor, se spală cu apă curată, își pun haine noi, iau câte o lumânare și pornesc spre biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie și crucea în mână, iese cu lumânarea aprinsă și înconjoară de trei ori biserica, iar când preotul rostește ,,Christos a Înviat!'', toți cei prezenți la liturghia religioasă răspund: ,,Adevărat a Înviat!''Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă și face o cruce pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o păstrează tot restul anului. În această săptămână, înainte de Sfintele Paște, se pot mânca doar bucatele (pasca, pâinea, ouăle roșii, carnea de miel, drobul, sarea și vinul), după ce acestea se sfințesc și după ce fiecare persoană participă la Liturghie. 
În ceea ce privesc obiceiurile, la noi, cel mai cunoscut obicei este cel din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de ,,stropit''. Conform acestui obicei, preluat de la maghiari, băieții merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum ,,ca să nu se veștejească''. 
Un frumos obicei se păstrează în Maramureș, în zona Lăpușului, unde dimineața, în prima zi de Paști, copiii merg la prieteni și la vecini să le anunțe Învierea Domnului. La plecare, gazda dăruiește fiecărui copil un ou roșu, după care le mulțumește gazdei și le urează ,,Sărbători fericite!''
La Călărași, la slujba de Înviere, credincioșii aduc în coșul pascal, pentru binecuvântare, ouă roșii, cozonac și cocoși albi. Cocoșii albi fiind crescuți anume pentru împlinirea acestor tradiții. Ei vestesc miezul nopții: datina din străbuni ne spune că, atunci când cocoșii cântă, Hristos a Înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoș cântă primul. După slujbă, cocoșii sunt dăruiți oamenilor săraci.
În Belgia, copiii urmăresc să-l vadă pe bătrânul ce zboară până la Roma, pentru a le aduce ouă de la Papa. 
În Bulgaria, există obiceiul ca, în ziua de Paște, fiecare membru al familiei aruncă oul de la unul la celălalt. Cel care ajunge la finalul jocului cu oul întreg, este cel care va avea cel mai mare succes în acest an. Tot la bulgari există un alt obicei: cea mai în vârstă femeie din familie să mângâie obrajii copiilor cu primul ou vopsit, astfel ei fiind fericiți și sănătoși tot anul. 
În China, ouăle de Paște sunt considerate sacre, adevărate simboluri ale fertilității și primăverii.
În Franța, în dimineața Paștelui, se bat clopotele în semn că Domnul a Înviat. La auzul clopotelor, oamenii se îmbrățișează în semn de bucurie. La trezire, copiii caută prin camere sau prin grădini ouăle ascunse de părinții lor, iar cel care va găsi mai multe, va avea noroc. 
În unele zone din Germania, de Paște, se ard brazii care au fost împodobiți de Crăciun. Focul se face într-un loc special ales, întrucât flăcările acestuia vor alunga ultimele semne ale iernii și vor face loc primăverii.
Paștele este sărbătorit până și în Hawaii, unde oamenii credeau în trecut, că lumea a fost creată dintr-un ou uriaș, gălbenușul simbolizând, de fapt, soarele. Când oul a fost spart, micile bucățele împrăștiate reprezintă, de fapt, insulele din Hawaii. 
În Polonia există obiceiul udatului. Oamenii aruncau cu apă unii pe alții pentru a fi sănătoși. 

Credințe și Superstiții de Paște
- La Înviere este bine să te îmbraci cu haine noi, întrucât, acestea, la fel ca apa, au un rol de purificare
- În ziua de Paști nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă și te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul
- Lumânarea de Înviere trebuie păstrată în casă și aprinsă în caz de bială, calamități naturale, supărări
- În dimineața Paștelui, e bine să privești prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea bună în restul anului
- În ziua de Paști, nu se mănâncă oul cu sare, deoarece se spune că vei transpira tot anul
- Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate ca leac, de aceea se păstrează bucăți din ele peste veac
- Cocoșul, sfințit de Paști se credea a fi o sursă de belșug, sănătate și dragoste
- La masa de Paști e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi pește și pasăre, pentru a fi sprinteni precum peștele și ușor ca pasărea
Cu cine ciocnești ouăle vopsite în ziua de Paști, te vei întâlni în lumea cealaltă
- Dacă păstrezi un ou roșu 40 de zile după Paști și nu se strică, vei avea noroc tot anul
- De Paști se așează o bucățică de fier sub prag, ca o protecție pentru casă
- Copiii născuți de Paști sunt binecuvântați având o viață luminată și presărată cu noroc toată viața
- Dacă prima persoană care-ți intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul
De Paști, există, de asemenea, credința că cerurile se deschid, permițând sufletelor celor morți să se întoarcă acasă, pentru a-și proteja rudele dragi
- se spune că cei ce mor în duminica de Paști sunt scutiți de judecata divină, sufletele lor ajungând direct în Rai

Legenda ouălor roșii și legenda iepurașului de Paște

Cea mai cunoscută legendă este cea a Maicii Domnului care a așezat un coș la poalele crucii pe care era răstignit Iisus. Sângele Domnului a curs pe ouăle albe și le-a înroșit. O altă legendă povestește despre o credincioasă care se afla la târg încercând să vândă un coș cu ouă și care se târguia cu mușterii. La un moment dat, aceasta a spus: ,,Nu credeți?'' Veți crede când se vor înroși aceste ouă.Iar ouăle s-au înroșit.''
O altă variantă a legendei este că, atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, pietrele care-l atingeau s-au transformat în ouă roșii.
Cu mulți, foarte mulți ani în urmă, într-o poieniță dintr-o frumoasă pădure plină de animăluțe a apărut o pasăre. Această pasăre era deosebit de frumoasă, cu penele în toate culorile curcubeului și cu triluri angelice, cum nu se auziseră mai frumoase. Glasul ei era atât de cristalin, încât până și vântul se oprea, pentru a strânge minunatele triluri, ca să le poarte mai apoi printre frunze și flori prin toată pădurea, cât mai departe de lume.
Nimeni nu știa de unde a venit această pasăre și cât avea să rămână în acea poieniță, însă toate animăluțele din pădure o iubeau pentru că le încânta în fiecare zi cu cântecele ei fermecătaore. Frumoasa făptură și-a făcut cuib în mijlocul poieniței, în scorbura celui mai vechi copac. Acolo își ducea ea traiul, cântând în fiecare zi, de dimineața până seara, strângând în jurul copacului o mulțime de animale venite de departe să o asculte. Animalele erau deosebit de încântate de trilurile păsării. Așa decurgea fiecare zi în pădurice de când se instalase pasărea măiastră. Iarna tocmai trecuse și zilele cu soare erau tot mai dese, prilej de bucurie pentru întreaga pădure și de cântec pentru misterioasa pasăre. Însă, într-o zi, nimeni nu știe cum și când exact, animalele pădurii au găsit pasărea frumos colorată căzută lângă bătrânul copac, rănită, scoțând gemete de durere ...gata să moară! Speriate că s-ar putea întâmpla ce era mai rău, toate animăluțele au dat fuga la templul Zeiței Lunii, Eostre, rugându-se fiecare ca aceasta să facă o minune și să salveze măiastra pasăre. Eostre le-a auzit ruga și a coborât să vadă ce poate face și tare s-a mai întristat zeița! Dacă ar fi avut puteri tămăduitoare, ar fi vindecat-o pe loc. A îngrijit această pasăre cum s-a priceput ea mai bine. În fiecare zi îi spăla rănile și îi dădea să mănânce din mâncarea zeilor. Și, minune, după un timp, pasărea a început să prindă puteri. Zeița s-a bucurat nespus. După alte câteva zile, pasărea era complet refăcută. Atunci a luat-o și a aruncat-o spre cer. Dar pasărea a căzut la picioarele zeiței, pentru că nu mai putea să zboare. Fusese salvată, dar o așteptau alte primejdii: animalele înfometate ale pădurii.
Zeița a înțeles acest lucru și a transformat pasărea în iepuroaică. Nu mai putea zbura, în schimb se putea salva alergând foarte repede. Iepuroaica și-a păstrat însă obiceiul de a face ouă. Și, astfel, de atunci, în semn de mulțumire, în fiecare primăvară, când are loc echinocțiul, Iepurașul îi duce Zeiței Lunii un dar constând în ouăle sale pe care le pictează în culorile curcubeului. Și pentru că iepurașul este o ființă iubitoare, s-a gândit să împartă frumoasele sale ouă și alte daruri celor necăjiți și copiilor care au fost cuminți și care fac fapte bune.
Astfel, în fiecare an Iepurașul vine cu mici daruri pentru copii, lasă ouăle pe masa de Paște sau le ascunde în grădină printre flori ori le așează frumos în cuiburile ce sunt pregătite special pentru el. Și, fiindcă iubește copiii, Iepurașul aduce special pentru aceștia ouă din ciocolată și alte surprize, sperând ca și în anul ce vine să fie la fel de cuminți.
Iepurașul anunță venirea vremurilor frumoase, calde, reînvierea naturii, aduce noroc, bucurie, bogăție și mesajul creștin al Învierii lui Hristos.   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu