SECŢIA PENTRU COPII ŞI TINERET

A
BIBLIOTECII JUDEŢENE ,,GHEORGHE ŞINCAI'' ORADEA

Bun venit!

Dragii noştri cititori,

Dorim să împărtăşim cu voi lucruri cât mai bune, experienţe noi şi plăcute. Încercăm să vă oferim informaţii pe care nu le găsiţi în altă parte şi care vă privesc în mod direct. Credem că o să vă placă şi vă încurajăm să luaţi legătura cu noi.

Informaţii zilnice

Pentru a efectua prelungiri ale termenelor de împrumut pentru carte, formaţi numărul de telefon 0359 800363, tasta 2 sau scrieţi-ne un e-mail la adresa sectiatineret_prelungiri_somatii@yahoo.com

joi, 1 decembrie 2011


1 Decembrie - Ziua Naţională a României


,, ... Eu văd o stâncă albă, o stâncă de argint,
Lucind prin veacuri negre, prin moarte mari lucind,
Şi văd că-n lumea asta fui umbra-i de lumină,
Acea sublimă stâncă ce stă cu capu-n cer
E-unirea românimei ... E visul meu de fier ...''
Mihai Eminescu

Unirea a fost, de-a lungul veacurilor, visul de aur al poporului român şi ,,cheia de boltă'' a României, ca stat întreg, liber şi independent. Un mileniu şi jumătate Unirea tuturor românilor a însemnat marele ideal. Astfel, poporul născut din coapsa Daciei şi-a Romei, poporul care a muncit ca acest rotund pământ românesc să rodească, poporul care s-a jertfit ca să-l apere, poporul acesta românesc a zămislit din sânul lui şiruri lungi de luptători pentru Unire. Mircea cel Bătrân ,,principele cel mai puternic şi mai viteaz'', a vrut alianţă cu Transilvania şi Moldova pentru a-i putea înfrunta pe cotropitorii otomani. Ştefan Vodă cel Mare, asemănat de popor cu ,,mândrul soare '', a încercat de multe ori să unească pe români întru apărarea libertăţii ţării lor. Mihai Viteazul ,, a înfăptuit Unirea de la 1600. El ,,marele, neînfricatul leu al Răsăritului'' a fost şoimul care s-a putut numi, cu mândrie, domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată ţara Moldovei. Astfel, el a devenit modelul şi simbolul luptei pentru unitatea şi libertatea română. La 1 Decembrie 1918, marea adunare populară de la Alba Iulia hotărăşte unirea Transilvaniei cu România. Actul de proclamare a unirii a fost citit de unul din fruntaşii luptei naţionale, Vasile Goldiş. Peste 100000 de participanţi la acest eveniment istoric măreţ, purtând eşarfe tricolore şi strigând ,,Trăiască România, '' au aprobat cu bucurie nestăvilită unirea Transilvaniei cu Ţara. Ei cântau imnul scump românilor: ,,Pe-al nostru steag e scris Unire ...'' Prima etapă a Unirii ,,Unirea cea mică'' s-a bucurat de un real succes. Transilvăneanul George Bariţiu scria atunci ,, Românii nu vreau sânge, nu vreau subjugări de ţări vecine, ci ei vreau numai totală scăpare de sub atâtea epitropii venite în silă. Vreau a lega unire strânsă, frăţească între locuitorii acestui pământ, vreau suveranitate deplină ...'' Iar ,,bardul poeziei româneşti'' Vasile Alecsandri exprima în versuri sentimentele de bucurie ale tuturor românilor: ,,Fraţilor, nădejde bună! Viitorul ce urziţi/ Va fi vrednic de trecutul strămoşilor slăviţi!/ Bărbăţia şi Unirea între voi de-acum domnească/ Şi stigaţi în libertate: România să trăiască!'' Cei mai buni dintre românii acelei vremi: fruntaşi politici, oameni de ştiinţă, scriitori, învăţători, profesori şi muncitori de toate categoriile, s-au străduit din răsputeri şi au reuşit să dovedească faptul că românii sunt naţiunea dominantă în Transilvania. Românii au căutat să întreţină flacăra conştiinţei naţionale, tot mai puternică, în furtuna evenimentelor. Scriitorul Barbu Delavrancea spunea ,,Carpaţii nu ne despart, ci ne întregesc. În ei s-au adăpostit şi cei de dincolo şi cei de dincoace ...În ei s-au strâns cei de-o limbă şi de-o lege ... România este patria noastră şi a tuturor românilor de pretutindeni. În toamna anului 1918, în Transilvania s-a constituit Consiliul Naţional Român Central care a convocat, la rândul lui, la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională. Unirea cea Mare a însemnat încununarea unei lupte seculare şi realizarea statului naţional unitar român, eveniment ce s-a înfăptuit sub sceptrul regelui Ferdinand. Un rol important în desăvârşirea unirii l-au avut Iuliu Maniu şi Ionel I. C. Brătianu. Totodată, s-a putut vedea că, dacă românii n-ar fi dat noi jertfe, nici această unire nu le-ar fi venit de-a gata din bunăvoinţa marilor puteri, la masa tratativelor. Eroismul poporului s-a dovedit încă o dată o forţă de neînvins, care deschidea României calea afirmării ei depline în istorie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu