În luna decembrie, conform celor mai importante zile sărbătorite pe glob, vor avea loc următoarele evenimente:
- 1 decembrie - ,,Ziua Naţională a României''
Cea mai importantă sărbătoare a românilor, sărbătoare care simbolizează unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional şi care, totodată, reprezintă în istoria poporului român, anul încununării victorioase a unui lung şir de lupte şi sacrificii umane.
Înfăptuirea statului naţional a permis naţiunii române să-şi pună în valoare energiile, capacităţile sale creatoare în slujba progresului economic al dezvoltării ştiinţei, învăţământului şi culturii.
Astfel, Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti.
- ,,Ziua Internaţională de combatere şi profilaxie a maladiei SIDA''
Referitor la această zi de combatere a maladiei, există în întreaga lume peste 30de milioane de persoane infectate cu HIV. Persoanele diagnosticate cu această boală gravă sunt susceptibile la apariţia unor infecţii ameninţătoare de viaţă, provocate de agenţi microbieni, care, de obicei, nu produc îmbolnăviri la omul săsnătos. Deşi nu există un tratament care să vindece această boală, există totuşi o serie de agenţi terapeutici care încetinesc evoluţia bolii, permiţând, totuşi, controlul şi prevenirea ei.
- 3 decembrie - ,,Ziua Internaţională a persoanelor cu dizabilităţi''
Înfiinţată în 1992, această zi are ca obiectiv promovarea înţelegerii problemelor legate de handicap şi mobilizarea susţinerii demnităţii, drepturilor şi bunăstării persoanelor cu dizabilităţi.
Prin sărbătorirea acestei zile, se urmăreşte integrarea persoanelor cu dizabilităţi în fiecare aspect al vieţii politice, sociale, economice şi culturale.
- 5 decembrie - ,,Ziua Internaţională a voluntarilor''
Această zi marchează un bun prilej pentru a transmite gânduri de apreciere acelora care îşi găsesc sau îşi fac timp pentru activităţi de voluntariat. Voluntariatul reprezintă o bună modalitate de implicare a oamenilor, a copiilor, pentru a îmbunătăţi sau chiar rezolva o anumită problemă locală, naţională sau globală.
- 8 decembrie - ,,Ziua Constituţiei''
Ziua Constituţiei are semnificaţii deosebite, întrucât această constituţie reprezintă legea fundamentală a statului român, care stabileşte, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.
Actuala formă a Constituţiei a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003.
- 9 decembrie - ,,Ziua Internaţională împotriva Corupţiei''
Mai multe ţări ale lumii au marcat la 9 decembrie, Ziua Mondială de Combatere a Corupţiei, instituită de Naţiunile Unite. Astfel, în încercarea de-a sensibiliza opinia publică internaţională, ONU a iniţiat Ziua Anticorupţie , la împlinirea unui an de la lansarea, în Mexic, a Convenţiei împotriva Corupţiei.
- 10 decembrie - ,,Ziua Internaţională a Drepturilor Omului''
În fiecare an, această zi ne reaminteşte de problemele legate de respectarea drepturilor omului în comunităţile noastre şi-n lume. Aceste drepturi ale omului includ: dreptul la sănătate, educaţie, hrană şi adăpost, dreptul la căsătorie şi la întemeierea unei familii, dreptul de a participa la viaţa publică, eliminarea torturii, a arestului şi a detenţei nejustificate.
Educaţia cu privire la drepturile omului este un proces menit să ofere oamenilor instrumentele de care au nevoie pentru a trăi o viaţă sigură şi demnă.
- 18 decembrie - ,,Ziua Minorităţilor Naţionale din România''
La 18 decembrie 1992, Adunarea generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale etnice, lingvistice şi religioase.
Astfel, din 1999, autorităţile române au marcat prin diferite evenimente şi festivităţi această sărbătoare, contribuind la o mai bună cunoaştere a diversităţii etnoculturale a ţării noastre.
Continuând seria evenimentelor lunii decembrie, ne vom opri în periplul nostru cultural şi la câţiva scriitori, reprezentanţi de seamă ai literaturii române, printre care îi vom aminti pe: Ion Creangă, Nicolae Labiş, Nichita Stănescu.
Labiş, Nicolae - s-a născut la 2 decembrie 1935 şi a murit la 22 decembrie 1956, în urma unui accident, la Bucureşti.
Alături de Arghezi, Barbu, Eminescu, Sadoveanu şi alţi mari scriitori, Labiş este printre primii poeţi ai epocii care redescoperă trecutul şi tradiţia lirică. El contribuie astfel la refacerea tradiţiei în spirit modern. Poema ,,Moartea căprioarei'' va marca spaţiul originar al poetului.
Stănescu, Nichita - s-a născut la 31 martie 1933 şi a murit la 13 decembrie 83.
El a fost un mare poet, scriitor şi eseist român, ales post-mortem, membru al Academiei Române. De asemenea, este considerat drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuşi o denumea ,,Dumnezeieswc de frumoasă''. Opera sa este vastă şi cuprinde volumele: ,,11 elegii'', ,,Oul şi sfera'', ,,Roşu vertical'', ,,Necuvintele'', ,,Sensul iubirii, ,,Un pământ numit România'', poezia ,,În dulcele stil clasic'' , ,,Noduri şi semne''.
Creangă, Ion - s-a născut la 1 martie 1837 şi a murit la 31 decembrie 1889.
Creangă este unul din cei mai mari clasici ai literaturii române alături de Eminescu, Caragiale, Slavici, care a dat posterităţii opere de mare valoare, cum este şi opera sa vastă ,,Amintiri din copilărie''. Alcătuirea meşteşugită a frazei, în care se vede totuşi tonul poporan, scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii şi sinceritatea cu care povesteşte cele mai intime detalii ale vieții lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii române.
A scris o serie de poveşti (Povestea lui Harap-Alb, Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, etc.); povestiri (Inul şi cămeşa, Acul şi barosul, Moş Ion Roată şi Unirea, Păcală, Prostia omenească, etc); nuvele (Popa Duhul, Moş Nichifor Coţcariul); romane (Amintiri din copilărie) şi scrisori (Scrisori de familie).
- 1 decembrie - ,,Ziua Naţională a României''
Cea mai importantă sărbătoare a românilor, sărbătoare care simbolizează unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional şi care, totodată, reprezintă în istoria poporului român, anul încununării victorioase a unui lung şir de lupte şi sacrificii umane.
Înfăptuirea statului naţional a permis naţiunii române să-şi pună în valoare energiile, capacităţile sale creatoare în slujba progresului economic al dezvoltării ştiinţei, învăţământului şi culturii.
Astfel, Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti.
- ,,Ziua Internaţională de combatere şi profilaxie a maladiei SIDA''
Referitor la această zi de combatere a maladiei, există în întreaga lume peste 30de milioane de persoane infectate cu HIV. Persoanele diagnosticate cu această boală gravă sunt susceptibile la apariţia unor infecţii ameninţătoare de viaţă, provocate de agenţi microbieni, care, de obicei, nu produc îmbolnăviri la omul săsnătos. Deşi nu există un tratament care să vindece această boală, există totuşi o serie de agenţi terapeutici care încetinesc evoluţia bolii, permiţând, totuşi, controlul şi prevenirea ei.
- 3 decembrie - ,,Ziua Internaţională a persoanelor cu dizabilităţi''
Înfiinţată în 1992, această zi are ca obiectiv promovarea înţelegerii problemelor legate de handicap şi mobilizarea susţinerii demnităţii, drepturilor şi bunăstării persoanelor cu dizabilităţi.
Prin sărbătorirea acestei zile, se urmăreşte integrarea persoanelor cu dizabilităţi în fiecare aspect al vieţii politice, sociale, economice şi culturale.
- 5 decembrie - ,,Ziua Internaţională a voluntarilor''
Această zi marchează un bun prilej pentru a transmite gânduri de apreciere acelora care îşi găsesc sau îşi fac timp pentru activităţi de voluntariat. Voluntariatul reprezintă o bună modalitate de implicare a oamenilor, a copiilor, pentru a îmbunătăţi sau chiar rezolva o anumită problemă locală, naţională sau globală.
- 8 decembrie - ,,Ziua Constituţiei''
Ziua Constituţiei are semnificaţii deosebite, întrucât această constituţie reprezintă legea fundamentală a statului român, care stabileşte, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.
Actuala formă a Constituţiei a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003.
- 9 decembrie - ,,Ziua Internaţională împotriva Corupţiei''
Mai multe ţări ale lumii au marcat la 9 decembrie, Ziua Mondială de Combatere a Corupţiei, instituită de Naţiunile Unite. Astfel, în încercarea de-a sensibiliza opinia publică internaţională, ONU a iniţiat Ziua Anticorupţie , la împlinirea unui an de la lansarea, în Mexic, a Convenţiei împotriva Corupţiei.
- 10 decembrie - ,,Ziua Internaţională a Drepturilor Omului''
În fiecare an, această zi ne reaminteşte de problemele legate de respectarea drepturilor omului în comunităţile noastre şi-n lume. Aceste drepturi ale omului includ: dreptul la sănătate, educaţie, hrană şi adăpost, dreptul la căsătorie şi la întemeierea unei familii, dreptul de a participa la viaţa publică, eliminarea torturii, a arestului şi a detenţei nejustificate.
Educaţia cu privire la drepturile omului este un proces menit să ofere oamenilor instrumentele de care au nevoie pentru a trăi o viaţă sigură şi demnă.
- 18 decembrie - ,,Ziua Minorităţilor Naţionale din România''
La 18 decembrie 1992, Adunarea generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale etnice, lingvistice şi religioase.
Astfel, din 1999, autorităţile române au marcat prin diferite evenimente şi festivităţi această sărbătoare, contribuind la o mai bună cunoaştere a diversităţii etnoculturale a ţării noastre.
Continuând seria evenimentelor lunii decembrie, ne vom opri în periplul nostru cultural şi la câţiva scriitori, reprezentanţi de seamă ai literaturii române, printre care îi vom aminti pe: Ion Creangă, Nicolae Labiş, Nichita Stănescu.
Labiş, Nicolae - s-a născut la 2 decembrie 1935 şi a murit la 22 decembrie 1956, în urma unui accident, la Bucureşti.
Alături de Arghezi, Barbu, Eminescu, Sadoveanu şi alţi mari scriitori, Labiş este printre primii poeţi ai epocii care redescoperă trecutul şi tradiţia lirică. El contribuie astfel la refacerea tradiţiei în spirit modern. Poema ,,Moartea căprioarei'' va marca spaţiul originar al poetului.
Stănescu, Nichita - s-a născut la 31 martie 1933 şi a murit la 13 decembrie 83.
El a fost un mare poet, scriitor şi eseist român, ales post-mortem, membru al Academiei Române. De asemenea, este considerat drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuşi o denumea ,,Dumnezeieswc de frumoasă''. Opera sa este vastă şi cuprinde volumele: ,,11 elegii'', ,,Oul şi sfera'', ,,Roşu vertical'', ,,Necuvintele'', ,,Sensul iubirii, ,,Un pământ numit România'', poezia ,,În dulcele stil clasic'' , ,,Noduri şi semne''.
Creangă, Ion - s-a născut la 1 martie 1837 şi a murit la 31 decembrie 1889.
Creangă este unul din cei mai mari clasici ai literaturii române alături de Eminescu, Caragiale, Slavici, care a dat posterităţii opere de mare valoare, cum este şi opera sa vastă ,,Amintiri din copilărie''. Alcătuirea meşteşugită a frazei, în care se vede totuşi tonul poporan, scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii şi sinceritatea cu care povesteşte cele mai intime detalii ale vieții lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii române.
A scris o serie de poveşti (Povestea lui Harap-Alb, Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, etc.); povestiri (Inul şi cămeşa, Acul şi barosul, Moş Ion Roată şi Unirea, Păcală, Prostia omenească, etc); nuvele (Popa Duhul, Moş Nichifor Coţcariul); romane (Amintiri din copilărie) şi scrisori (Scrisori de familie).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu