SECŢIA PENTRU COPII ŞI TINERET

A
BIBLIOTECII JUDEŢENE ,,GHEORGHE ŞINCAI'' ORADEA

Bun venit!

Dragii noştri cititori,

Dorim să împărtăşim cu voi lucruri cât mai bune, experienţe noi şi plăcute. Încercăm să vă oferim informaţii pe care nu le găsiţi în altă parte şi care vă privesc în mod direct. Credem că o să vă placă şi vă încurajăm să luaţi legătura cu noi.

Informaţii zilnice

Pentru a efectua prelungiri ale termenelor de împrumut pentru carte, formaţi numărul de telefon 0359 800363, interior 119 sau scrieţi-ne un e-mail la adresa sectiatineret_prelungiri_somatii@yahoo.com

marți, 23 august 2016

Tabăra de vacanţă "Prietenii bibliotecii" a luat sfârşit


 În sala festivă a Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai" Bihor a avut loc vineri, 19 august 2016, festivitatea de încheiere a taberei de vacanţă pentru copii "Prietenii bibliotecii". Proiectul a fost realizat în cadrul Secţiei de împrumut pentru copii şi tineret cu ajutorul Fundaţiei de pe lângă Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Oradea prin participarea de suflet  şi de fiecare zi a dnei ing. Mioriţa Săteanu şi a dnei Mariana Barna, şef serviciu Comunicarea colecţiilor, dar şi cu sprijinul a zeci de persoane: profesori, învăţătoare şi educatoare, psihologi, bibliotecare şi voluntare, tehnicieni şi fotografi, reprezentanţi ai IPJ Bihor şi ai ISU Bihor, părinţi şi bunici. Toţi au pus umărul la realizarea activităţilor taberei. Bineînţeles, copiii au fost în centrul preocupărilor noastre. Pentru ei s-au coalizat energiile noastre, pentru a le face vara cît mai agreabilă şi interesantă. Durata de şapte săptămâni a taberei este semnificativă, un timp care ne-a ajutat să adaptăm treptat activităţile propuse la specificul grupului de copii, să delegăm anumite sarcini fiecărui participant. Unii au avut ocazia să deţină pentru câteva zile sau o săptămână gradul de căpitan de tabără sau purtător de steag. Am zice că sunt lucruri care nu contează însă i-am văzut dorindu-şi să fie căpitan, responsabilul zilei, purtător de steag şi fiind fericiţi cu banderola şi steagul în mână. 
Imagini din timpul activităţilor au fost postate zilnic pe https://ro-ro.facebook.com/bibliobihor/ şi periodic pe blogul Secţiei de împrumut pentru copii şi tineret. 
La festivitatea de premiere copiii au prezentat o scenetă la care au lucrat cu dna prof. Doina Iliescu, o mare iubitoare de folclor, foarte apropiată de opera lui Ion Creangă. Acest moment a fost precedat de reprezentaţiile gimnastelor de la Liceul cu Program Sportiv "Bihorul" Oradea antrenate de prof. Edith Preoteasa.
Copiii şi colaboratorii taberei au primit diplome şi mici cadouri simbolice care să le amintească de perioada petrecută la bibliotecă. 
S-au adresat mulţumiri şi s-au spus cuvinte frumoase. S-au oferit flori şi cărţi. Ne-am emoţionat de o mână de copii şi de părinţii lor cu sclipiri de mândrie în priviri şi ne-am bucurat împreună că am reuşit să ducem la bun sfârşit proiectul început.































sâmbătă, 20 august 2016

Aniversările culturale ale lunii august

Luna august vine cu alte mari aniversări ale unor scriitori români precum: Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Bogdan Petriceicu Haşdeu. Cu acest prilej, am organizat expoziţii ale acestor scriitori.
Vasile Alecsandri, primul dintre sărbătoriţi s-a născut pe 21 iulie 1821, la Bacău şi a murit în 22 august 1890 la Mirceşti, jud. Iaşi, fiind fiul medelnicerului Vasile Alecsandri şi-al Elenei Cozoni. De-a lungul vieţii sale, Alecsandri a fost un mare poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, personalitate marcantă a Moldovei şi-apoi a României, de-a lungul întregului secol al XIX-lea. A studiat cu un dascăl grec, iar apoi cu unul maramureşean Gherman Vaida. Totodată, Vasile Alecsandri a legat o mare prietenie de Mihail Kogălniceanu şi Matei Milo, pentru care a scris ,,Chiriţele''. În 1837 a urmat Facultatea de Inginerie. De asemenea, în 1838 îi apar primele încercări literare în limba franceză: ,,Zunarilla'', ,,Marie'', ,,Les brigands'', ,,Le petit rameau'', ,,Serata''. Împreună cu Costache Negruzzi a făcut o călătorie în Italia, prilej cu care va scrie ,,Buchetiera de la Florenţa''. În 1848, împreună cu Kogălniceanu şi Ion Ghica, Alecsandri scoate revista ,,Propăşirea'', în care va publica versuri ce vor fi incluse în ciclul ,,Doine şi lăcrămioare''. un an mai târziu, el o va cunoaşte pe Elena, sora prietenului Costache Negruzzi de care se va îndrăgosti şi căreia îi va dedica poezia ,,Steluţa'', iar apoi întreg ciclul de poezii ,,Lăcrămioare''. 
De asemenea, în 1854 apare sub conducerea sa revista ,,România literară'', revistă la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, Alecu Russo, dar şi muntenii Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Al. Odobescu. În 1859, Alecsandri este numit de domnitorul Al. Ioan Cuza ministru al afacerilor externe, fiind trimis în Franţa, Anglia şi Piemont. Primeşte, de asemenea, Premiul Academiei pentru Literatură în 1881. În ceea ce priveşte opera sa, amintesc aici: ,,volumul de poezie ,,Pasteluri'', ,,Poezii populare. Balade (Cântice bătrâneşti)'', ,,Doine şi lăcrămioare''; volum de teatru - Chiriţele (Chiriţa în Iaşi,,'', ,,Chiriţa în provinţie'', ,,Chiriţa în voiagiu'', ,,Chiriţa în balon'';  proză (,,Istoria unui galbîn'', ,,Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenţa'', ,,Borsec'', ,,Balta-Albă'', ,,Călătorie în Africa'', ,,Vasile Porojan''; drame (,,Cetatea Neamţului sau Sobieschi şi plăieşii romîni'', ,,Despot - Vodă'', ,,Fântâna Blanduziei'', ,,Ovidiu'').
Se va stinge din viaţă la 22 august, fiind înmormântat la conacul său de la Mirceşti.   
                                                                            

Următorul scriitor sărbătorit este Costache Negruzzi, care s-a născut în 1808, în satul Hermeziu, jud. Iaşi şi a murit în 24 august 1868. A fost un mare om politic şi scriitor român din perioada paşoptistă. Costache a fost fiul lui Dinu Negruzzi, ajuns boier în rang de paharnic şi al Sofiei Hermeziu. 
A studiat greaca cu unul din dascălii greci, iar să citească româneşte a învăţat singur dintr-o carte a lui Petru Maior, precum ne mărturisea el într-un articol intitulat ,,Cum am învăţat româneşte. 
Între timp, tatăl său moare, iar el intră copist la visterie. Totodată, Negruzzi studiază istoria şi scoate la lumină poemul ,,Aprodul Purice''. În 1840 Costache e ales primar al oraşului Iaşi. În ce priveşte opera sa, amintim: ,,Alexandru Lăpuşneanul'', ,,Amintiri din juneţe'', anecdota istorică în versuri, articole, broşuri, impresii din călătorie, melodii irlandeze, ,,Negru pe alb. Scrisori la un prieten'', nuvele (,,Fiziologia provincialului'', ,,Toderică'', ,,Zăbavile mele din Basarabia'', piese de teatru (,,Doi ţărani şi cinci cârlani'', ,,Muza de la Burdujani''), a scris şi câteva poezii (,,Apolog'', ,,Melancolie'', ,,Fabula'', ,,Marşul lui Dragoş'', ,,Potopul'', ,,Lupu şi mielu'', ,,Cocoşu şi puica'', ,,Potârnichea şi rândunica''), povestire (,,O alergare de cai''), fragmente istorice ,,Sobieski şi românii''. 
Costache Negruzzi se stinge din viaţă la 24 august 1868, fiind înmormântat în cimitirul bisericii din Trifeştii Vechi

Un alt scriitor aniversat în această lună este Bogdan Petriceicu Haşdeu, care s-a născut pe 26 februarie 1838, la Cristeşti, Hotin şi a murit în 25 august 1907, la Câmpina. De-a lungul vieţii sale, Haşdeu a fost un scriitor şi filolog român din familia Hâjdău, academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic. 
B. P. Haşdeu a fost recunoscut drept cea mai mare personalitate a culturii române din toate timpurile. Haşdeu a studiat la Universitatea din Harkov. În 1858 se mută la Iaşi unde va lucra ca profesor la un liceu şi bibliotecar al Universităţii, donând bibliotecii universitare 4000 de volume. În acest timp, Haşdeu a pus bazele mai multor publicaţii, între care şi revista ,,Din Moldova'', în care a publicat poezii lirice, fabule, nuvele, critice. În 1877, a fost ales membru al Academiei Române ca un omagiu al întregii sale opere de până atunci, dar şi ca recunoaştere a spiritului său enciclopedist. 
După moartea fiicei sale, Iulia, în 1888 el a început să practice spiritismul şi drept urmare a acestui fapt, el a construit Castelul Iulia Haşdeu de la Câmpina. 
Opera sa cuprinde: fragmente epice şi dramatice (,,Arbore'', ,,Domniţa Ruxandra'', ,,Domniţa Voichiţa'', ,,Răzvan şi Vidra'', ,,Omul de flori''; basme populare româneşti; legende (,,Facerea ceriului şi al pământului'', ,,Facerea lumii, a omului şi a animalelor'', ,,Luceferii: Serilă, Mezilă şi Zorilă'', ,,Soarele şi Luna'', ,,Baba Dochia'', ,,Cain şi Abel în Lună'', ,,Moara şi via''; snoave (,,Stăpânul ceur şi argatul'', ,,Ţiganul la plug'', ,,Popa şi ţiganii''). 
                                                                            

joi, 11 august 2016

"Prietenii bibliotecii" - imagini din tabăra de vacanţă


Dacă ne-am folosi de cuvintele lui Nietzsche am spune că împărtăşirea bucuriilor creează prietenii. După câteva săptămâni de la iniţierea programului de vacanţă acest fel de roade ale întâlnirilor noastre zilnice ne bucură foarte mult. 
Credem că activităţile taberei au fost interesante şi că au adus laolaltă cunoaşterea (de lucruri noi, de sine), comunicarea, veselia, colaborarea armonioasă şi dincolo de toate, oamenii. 
În perioada 4-11 august copiii s-au întâlnit cu:
- ing. Mioriţa Săteanu şi şef serviciu Mariana Barna, pe tot parcursul activităţilor;
- prof. Eugenia Drăgoi, prof. Sanda Ulici şi bibliotecarele Iolanda Demian şi Mariana Soica, în cadrul unor ateliere de pictură, desen, confecţionat obiecte din diferite materiale;
- prof. Doina Iliescu, pentru prelucrarea textelor lui Creangă şi pregătirea unui program de scenete;
- comisar Ioana Indrieş, alături de care au învăţat mai multe despre regulile de circulaţie şi despre drepturile fiecărui participant la trafic;
- prof. univ. Magdalena Danciu, asist. dr. Teodora Cernău, prof. Sanda Domingo la clubul de lectură în limba franceză;
- ing. Elisabeta Mircescu, în cadrul unei activităţi dedicată protecţiei mediului având tema "Copiii iubesc natura";
- Alexa Bercea, elevă la Secţia Canto a Palatului Copiilor şi Elevilor din Oradea, dar şi un grup de cercetaşi orădeni alături de care au putut asculta muzica vârstei lor.
Ei înşişi au fost organizatori şi protagonişti principali ai Carnavalului Prietenilor bibliotecii.










































Participarea la Carnavalul Prietenilor bibliotecii le-a fost răsplătită cu diplome